Fosta localitate monoindustriala, Anina, se afla la ora actuala intr-o perioada de continue transformari fapt care confera din punct de vedere economic un anume dinamism, mai pregnant decat in alte asezari in care schimbarile s-au petrecut treptat si mai lent. Nu putem omite contributia decisiva a administratiei publice locale care a actionat cu hotarare in directia atragerii investitiilor si investitorilor prin acordarea de facilitati si inventarierea spatiilor si zonelor susceptibile a prezenta interes din punct de vedere investitional.

 

Participarea la piaţa muncii

Datele statistice arata ca majoritatea populatiei active din orasul Anina este cuprinsa la ora actuala in ramuri industriale si mai putin in sfera serviciilor, agriculturii si silviculturii. Trendul insa este in favoarea ultimelor mai ales a serviciilor.

 

 

Ca urmare a restructurarii sistemul de minerit, Anina se inscrie in categoria localitatilor ce ofera un extraordinar potential de afaceri, dat fiind faptul ca de la un oras monoindustrial se transforma intr-unul cu o ecomonie functionala in toate domeniile importante, iar pionieratul ofera cateva oportunitati ce nu pot fi intalnite in alte zone. Autoritatile locale din Anina au pus bazele unui Centru de Afaceri in cadrul caruia isi desfasoara activitatea 14 firme, cu un numar total de 78 salariaţi.

1. Oportunităţi industriale

• Prelucrarea lemnului

• Prelucrarea argilei refractare

• Fabricarea de ţiglă şi cărămidă (existenţa pământului special)

• Calcare pentru var şi ciment

• Cariera de piatră şi calcar a fostei E.M. Ponor. Măcinarea pietrei şi obţinerea sorturilor de diferite granulaţii pentru lucrări de construcţii

• Cariera de calcar nodulos, pentru lespezi, de pe platoul Brădet

• Spaţii de producţie de la fostele unităţi miniere:

  • Incinta E.M. Ponor

  • Incinta fostului BARUMC

  • Incintele de la Putul 2

• Spatii de producţie de la alte societăţi comerciale dezafectate:

  • Fabrica de şuruburi

  • Fostele incinte ale Energomontaj, Energoconstructia şi Energoutilaj din Crivina

  • Depozitul de şist si platformele de depozitare de la fosta termocentrala din Crivina.

• Halde de steril şi platouri amenajate şi neamenajate pentru construcţia unor hale de producţie.
  
    2. Oportunităţi turism

  
  Potenţiale spaţii de cazare pentru practicarea turismului:

  • Vila Valea Tereziei

  • Vila Ollinger din Sommerfrische

  • Blocurile din Orasul Nou – Etapa de Sus, pentru care se pot găsi utilităţi in turism şi agrement dar şi în protecţie socială sau activităţi de producţie.

Ca oportunitati turistice ale zonei Anina trebuie mentionate neapărat: Calea ferata Anina – Oravita, fostele incinte miniere, Cheile Minisului, Cheile Nerei – Beusnita, Cheile Carasului, Valea Almajului,Muntii Semenic, Valea Cernei, Clisura Dunarii, formatiunile carstice, oportunitatile oferite de relief pentru practicarea sporturilor de iarna, silvicultura si agricultura montanistica, cuprinse in Parcurile Nationale Semenic – Cheile Carasului si Cheile Nerei – Beusnita. O alta oportunitate specifica zonei este posibilitatea parcurgerii unor trasee turistice in circuite mai largi sau mai restranse si posibilitatea de a alcatui aceste trasee in functie de optiunea turistului. Se pot pune in valoare activitati ale modului de viata traditional: modul de locuire, mestesugurile, cresterea animalelor, cultivarea terenului, obiceiuri si traditii multiculturale. Aceasta abordare integratoare presupune o grija deosebita pentru fondul construit din Steierdorf – Anina, privit ca patrimoniu cultural si istoric.

 

Zonele de agrement existente:

• Poiana Maial si Lacul Buhui
• Zona si Lacul Marghitas
• Lacul Minis si Cheile Minisului

Posibilităţi de cazare existente:

• Hotelul Steier
• Pensiunea Anghelina
• Pensiunea Chirila Veronica
• Cabana Diana ( Maial )
• Cabana Marghitas

Primaria Anina ofera spre concesionare, in conditii mai mult decat avantajoase, terenuri pentru constructii in zone de interes turistic dotate cu toate utilitatile necesare ( alimentare cu apa, canalizare, energie electrica ).

3. Agricultura

Aceasta activitate se desfasoară in sistem individual, pe o suprafata de 1061 ha (7, 2 % ) din teritoriul administrativ, din care 32, 0 ha este teren arabil, situat in poienile din jurul Aninei. Pasunile ocupa o suprafata de 543,0 ha iar fanetele 486, 0 ha. Se cultiva in special cartofi si unele legume pentru nevoi gospodaresti. Exista insa reale posbilitati de diversificare si dezvoltare a culturilor mai ales in conditiile unei exploatari intensive cu mijloace moderne.
Cresterea animalelor (ovine, bovine, porcine) este o oportunitate a zonei, insa aceasta indeletnicire se practica deocamdata in mod individual in gospodariile localnicilor. Sectorul zootehnic nu s-a dezvoltat pana acum datorita lipsei unei piete de achizitii si desfacere.
Pentru a demonstra ca Primaria Anina doreste o innoire si dezvolare reala economica, acorda impreuna cu Consiliul Local Anina o serie de facilitati pentru investitorii interesati sa creeze noi locuri de munca si sa ajute la cresterea potentialului orasului:

 

Totodata Primaria Anina pune la dispozitia potentialilor investitori infractructura necesara desfasurarii activitatii de productie.
Astfel reteaua de telefonie este foarte bine dezvoltata la nivelul orasului. Exista o centrala telefonica digitala tip ALCATEL cu 2000 linii amplasata in cladirea Romtelecom si acces la telefonia mobila in retelele Vodafone si Orange.
Distributia energiei electrice este asigurata in cele mai bune conditii, iar reteaua de canalizare are o lungime de 18, 5 km. Reteaua de distributie a apei potabile, are lungimea de 47 km, iar lungimea totala a strazilor orasului Anina, este de 64,5 km, cele doua retele fiind intr-o continua modificare si modernizare de la an la an.

SOCIAL – CULTURAL – SPORTIV

Aspecte demografice

Datele ultimului recensamant arata ca populatia stabila a orasului Anina este de 9328 de persoane.
Structura etnica:

Învăţământ

Unităţi de învăţământ

• Grup Şcolar Industrial Anina, avand in componenta sa forme de invatamant primar (11 clase cu 221 elevi), gimnazial (11 clase cu 250 elevi), liceal (7 clase cu 146 elevi) si profesional (9 clase cu 177 elevi). Procesul de invatamant este realizat de un numar de 61 cadre didactice.
• Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 1 Celnic, avand in componenta forme de invatamant primar (13 clase cu 124 elevi) si gimnazial (7 clase cu 125 elevi) cu un efectiv de 17 cadre didactice.
• Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 2 Steierdorf, avand in componenta forme de invatamant primar (6 clase cu 112 elevi) si gimnazial (5 clase cu 93 elevi) cu un efectiv de 13 cadre didactice.
• Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 3 Bradet, avand in componenta forme de invatamant primar (2 clase cu invatamant simultan cu 32 elevi) si gimnazial (2 clase cu invatamant simultan avand 24 elevi) cu un efectiv de 6 cadre didactice.
• Şcoala cu clasele I – IV Sigismund, avand in componenta forme de invatamant primar (2 clase cu predare simultana cu 22 elevi) cu un efectiv de 2 cadre didactice).
• Şase gradinite pentru invatamant prescolar – cu un efectiv de 221 copii si 10 educatoare.

Sănătate

Spitalul Orăşenesc Anina:

• sectia de boli interne
• sectia de obstretica – ginecologie şi compartiment nou – nascuti
• sectia pediatrie
•  laboratorul de analize medicale
• laboratorul de radiologie.

 

Asistenta medicala profilactico-curativa este asigurata de 3 medici de familie avand 6 asistenti medicali, un numar de 3 medici de specialitate si 3 asistenti medicali organizati in cabinete de specialitate :

•  un cabinet de chirurgie generala
•  doua cabinete stomatologice

Asistenta sociala

In localitate functioneaza doua centre in care se asigura asistenta copiilor defavorizati din punct de vedere social cat si celor cu dificultati majore de învatat.

• Centrul de Zi Copiii Noştrii pentru ridicarea nivelului educational al copiilor defavorizati – 60 de locuri.
• Centru de integrare sociala a copiilor cu cerinţe speciale si dificultăţi majore de învăţare – 15 locuri.

Cultura – evenimente culturale

Fasangul e perioada balurilor si a carnavalului, ce precede intrarea in Postul Pastilor.
Decada Culturii Germane in Banatul Montan a fost organizata pentru prima data in 1990 si reprezinta una dintre cele mai reprezentative manifestari pentru miscarea culturala de masa.
Festivalul Fanfarelor din Banat la Anina - prima editie a manifestarii a avut loc in octombrie 2004.
Sfanta Varvara este protectoarea minerilor. Pentru a o celebra, ei nu intra in aceasta zi in mina, ci petrec.
Hramul bisericii romano – catolice din Steierdorf. Parada portului popular German - Biserica romano-catolica din cartierul Steierdorf poarta hramul “Sarbatoarea Prea Sfintei Inimi a lui Isus”. In iunie 1998, cu ocazia sarbatoririi a 225 de ani de existenta a localitatii si a 125 de ani de la sfintirea bisericii catolice a avut loc in cartierul Steierdorf o impunatoare serbare a hramului bisericii asociata cu intalnirea tuturor localnicilor plecati din tara.

Sport


Asociaţia Sportivă „Aurora” Steierdorf

1931 - Duminică, 10 mai ia fiinţă Asociaţia Sportivă „Aurora” Steierdorf. Datorită dificultăţilor financiare, echipa de fotbal „Aurora” va fi întotdeauna în umbra „Minerului”, fiind o rampă de lansare pentru viitorii componenţi ai acesteia.Nu deţin alte informaţii despre aceasta. A fost însă echipa germanilor din Steierdorf, şi-a disputat meciurile pe terenul dintre str. Colonia I şi Colonia a II-a, cunoscut sub numele de „Puţul Colonie”, „6-Banat” sau mai nou „Oraşul de carton”.

Asociaţia Sportivă „Minerul” Anina

1928 - Este înfiinţată Asociaţia Sportivă Muncitorească Anina, prima asociaţie sportivă din localitate, denumită ulterior Asociaţia Sportivă „Minerul” Anina, având ca principală ramură, fotbalul.
1964 - La 23 iulie, după o triplă confruntare cu Minerul Aninoasa, echipa de fotbal Minerul Anina promovează în divizia „C”.
1969 - Echipa de fotbal Minerul Anina promovează în divizia naţională „B” după un turneu de baraj în patru, desfăşurat la Cluj.
1975 - După o evoluţie slabă în acest an, Minerul Anina retrogradează în divizia „C”.
1978 - Minerul Anina reuşeşte pentru a doua oară promovarea în eşalonul secund.
1981 - Minerul Anina retrogradează din nou în divizia „C” şi nu va mai reuşi o altă promovare.

După anul 1995, Minerul Anina a retrogradat în Divizia D a judeţului Caraş – Severin, în cadrul căreia evoluează şi la ora actuală.

Cel mai de succes fotbalist care s-a format la Minerul Anina este Ioan Timofte, cunoscut în lumea fotbalului ca Timofte II, fost component al echipelor Minerul Anina, Politehnica Timişoara, F.C. Porto şi Boavista Porto. A jucat câteva meciuri şi în echipa naţională, marcând un gol într-un meci câştigat la Madrid cu naţionala Spaniei. A avut marele ghinion că a fost în permanenţă în umbra lui Gheorghe Hagi, jucând pe acelaşi post cu acesta.

F.C. „Constructorul” Anina

Echipă satelit a „Minerului” din Anina a activat la sfârşitul anilor 80, reuşind în anul 1989 să câştige campionatul judeţului Caraş – Severin. Nu a reuşit însă să treacă de meciul de baraj cu campioana judeţului Timiş, echipa din Jimbolia, ratând astfel promovarea în Divizia C. După 1990, această echipă s-a desfiinţat.

Clubul de karate Sport Star Anina